Impedanța de undă

Unul dintre parametri importanți ai cablurilor coaxiale este impedanța de undă. Este un tip de rezistență electrică indicată în Ω (ohm). Impedanța este o valoare combinată și reprezintă raportul tensiunii la curent în oricare loc al cablului, când nu au loc niciun fel de reflecții, iar cablul este perfect adaptat. Aceasta înseamnă că impedanța de undă a cablului trebuie să fie egală cu impedanța de ieșire a emițătorului și cea de intrare a receptorului. La fel de importantă este adaptarea conexiunilor, care, de asemenea sunt disponibile cu impedanțe variate.

Există cabluri coaxiale cu impedanțe variate și cu utilizări multiple. Mai jos vă prezentăm o scurtă caracteristică a cablurilor cu valorile cele mai des întâlnite, adică 75 Ω și 50 Ω. Toate celelalte cabluri au o utilizare specializată (de exemplu sondele echipamentelor de măsurare) și nu se întrebuințează în mod obișnuit.

Cabluri coaxiale cu impedanță 75 Ω – utilizate în mod special în instalațiile de televiziune, precum și în instalațiile de televiziune industrială. Utilizate pe post de cabluri de antenă pentru toate sistemele de recepționare a semnalului TV. Cablurile concentrice populare, cu impedanța de undă 75 Ω sunt RG-6/U sau TRISET-113, disponibile în oferta companiei Delta.

Cablurile concentrice cu o impedanță 50 Ω – utilizate în radiocomunicații (de ex. CB radio) sau la retransmiterea datelor prin unde radio (de ex. WLAN 2,4 GHz). Cablurile concentrice cu impedanță 50 Ω au fost utilizate și în cadrul rețelelor de calculatoare, dar în momentul de față locul lor a fost luat de cablurile UTP și FTP, numite popular „cablu de calculator”. Un exemplu de cablu concentric cu impedanța de undă 50 Ω este TRI-LAN-240, disponibil în oferta companiei Delta.

Impedanța cablului este direct dependentă de secțiunea firului interior, secțiunea exterioară a cablului și de permitivitatea dielectrică a izolației. În conformitate cu standardele generale, secțiunile cablurilor trebuie respectate, de aceea impedanța adecvată a cablului poate fi obținută folosind un dielectric cu o permeabilitate adecvată sau utilizând dielectrice din diferite tipuri de materiale.

Cum am specificat, este importantă utilizarea unor mufe adecvate pentru cablurile coaxiale (de exemplu mufe pentru BNC), care sunt disponibile în variantele cu impedanța de 50 Ω sau 75 Ω. Aceasta permite evitare reflecțiilor de undă în cablu, așadar și deformarea semnalului.

Un lucru este cert. "Imepdanță" este pentru toată lumea, la început, un cuvânt învăluit în mister.

Majoritatea producătorilor de cabluri coaxiale oferă broșuri de prezentare în care sunt trecuți parametrii tehnici ai fiecărui produs. Ca capitolul imedanță este trecută valoarea de 50 (sau 70) de ohmi. Cu ce instrument se poate verifica validitatea acestei informații ? Care este impedanța unui cablu coaxial fără inscripții pe jachetă ?. Este 50 sau 75 de ohmi?

Și aici vă propunem un mic test.
În mai puțin de 60 de secunde, alegeți din tabelul de mai jos instrumentul cu care ați putea măsura impedanța caracteristică a cablului!!

1. Ohm-metru
2. Reflecto-metru
3. Ghid de undă
4. Raportor
5. Cablu-metru
6. Detector de cablu îngropat
7. Punte Winston Churchill
8. Analizator gaze de eșapament
9. Metru de croitorie
10. Metru de numere complexe
11. Variometru
12. Șubler
13. Balanță analitică
14. Generator de numere pseudoaleatoare
15. Riglă digitală de calcul

Dacă nu ați ales varianta corectă în timpul alocat, nu vă descurajați, puteți citi în continuare și veți afla raspunsul corect

Instrumentul căutat este șublerul

Bine, poate cu excepția coeficientului de permeabilitate, Er al cablului. Acesta depinde de tipul dielectricului folosit. Pentru aer, Er=1 în timp ce pentru polietilena compactă, Er are valoarea 2.3 . Pentru polietilena spuma depinde de gradul de polimerizare, de numărul monomerilor în cadrul lanțului polimeric. Lăsând deoparte rigurozitatea științifică pentru un moment, putem lua aproxima Er=1.5 în cazul spumei. Această valoare poate duce doar la două rezultate foarte apropiate, eroarea introdusă în cazul aproximării find neglijabilă. După doar câteva masurători, aproape orice poate identifica, "cu ochiul liber", impedanța unui cablu coaxial. Cablul cu conductorul gros are 50 de ohmi iar cel subțire, 75 de ohmi.

Este simplu: cu cât cablul este mai gros cu atât suportă mai mult curent iar problemele noastre cu sursa de alimentare se reduc simțitor. Putem folosi același raționament și în cazul impedanței cablului?

De ce producătorii de cabluri coaxiale nu au în oferta principală și cabluri cu impedanțe diferite de 50 și 75 de ohmi? De ce nu 5 ohmi? (într-un timp se găseau și cabluri de 60 de ohmi)

Și ultima întrebare: De ce a fost aleasă valoarea de 50 de ohmi și nu 140 sau 30 de ohmi? Cine răspunde va primi diploma de tehnician al anului acordată de DELTA-OPTI.